Începând cu data de 1 ianuarie 2011 sistemul public de pensii este reglementat de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii, act normativ care abrogă prevederile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.
Principalele direcţii de reformă introduse prin Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii sunt următoarele:
1. Creşterea vârstelor standard de pensionare pentru femei:
Legea prevede continuarea creşterii vârstelor de pensionare până în luna ianuarie 2015, la 60 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru bărbaţi, aşa cum a fost stabilită în baza Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. La finalizarea acestei etape, se continuă creşterea graduală a vârstei de pensionare numai pentru femei de la 60 de ani la 63 de ani, până în ianuarie 2030.
De asemenea, legea prevede o creştere graduală a stagiului complet de cotizare, necesar pentru obţinerea unei pensii pentru limită de vârstă pentru femei, de la 28 ani în ianuarie 2011, la 35 de ani în ianuarie 2030. Pentru bărbaţi, creşterea graduală a stagiului complet de cotizare, necesar obţinerii unei pensii pentru limită de vârstă, va fi de la 33 ani în ianuarie 2011, la 35 de ani în ianuarie 2015.
Stagiul minim de cotizare necesar pentru obţinerea unei pensii din sistemul unitar de pensii publice va creşte gradual de la 13 ani ianuarie 2011, la 15 ani în ianuarie 2015, atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi.
2. Creşterea vârstelor de pensionare pentru cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale:
Noua lege prevede creşterea graduală a vârstei de pensionare a categoriilor profesionale menţionate mai sus, atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi, de la 55 de ani în ianuarie 2011, până la 60 de ani, în ianuarie 2030.
De asemenea, prezenta lege prevede creşterea graduală a stagiului complet de cotizare, necesar obţinerii unei pensii pentru limită de vârstă, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi de la 20 ani în ianuarie 2011 la 30 de ani în ianuarie 2030, precum şi creşterea graduală a stagiului minim de cotizare în specialitate, necesar obţinerii unei pensii pentru limită de vârstă, atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi, de la 15 ani în 2011 la 20 de ani în ianuarie 2030.
3. Integrarea persoanelor aparţinând sistemelor neintegrate sistemului public de pensii (cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale), în sistemul unitar de pensii publice:
Cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale sunt categorii de persoane care prin aceasta lege au fost integrate în sistemul unitar de pensii publice. Integrarea urmăreşte stabilirea aceloraşi obligaţii şi drepturi pentru toţi asiguraţii sistemului de pensii publice.
În cazul personalului din apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională se transferă cei 5% ce se plăteau la bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale de stat şi se adaugă încă 5.5%. Majorarea cu 5.5% a contribuţiei, se realizează prin creşterea soldei/ salariului brut astfel încât câştigul net să nu fie afectat.
4. Reglementarea unei proceduri de stabilire a valorii punctului de pensie, şi anume:
Valoarea punctului de pensie se stabileşte prin lege.
Valoarea punctului de pensie de la intrarea în vigoare a prezentei legi şi până în anul 2020, se va majora anual cu 100% rata inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a salariului mediu brut, realizată pe anul precedent.
În situaţia în care unul dintre aceşti indicatori, are valoare negativă, la stabilirea valorii punctului de pensie se utilizează indicatorul cu valoare pozitivă. În situaţia în care aceşti indicatori au valori negative se păstrează ultima valoare a punctului de pensie.
Începând cu anul 2021, valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% rata inflaţiei, la care se adaugă 45% din creşterea reală a salariului mediu brut, realizată pe anul precedent. Procentul din creşterea reală a salariului mediu brut, luat in considerare la majorarea anuală a valorii punctului de pensie, se reduce gradual cu câte 5 % în fiecare an.
Începând cu anul 2030, valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% rata inflaţiei realizată pe anul precedent.
5. Recalcularea pensiilor stabilite prin legi speciale, aflate în plată la data introducerii sistemului unitar de pensii publice:
În termen de 5 luni de la publicarea Hotărârii Guvernului pentru aprobarea metodologiei de recalculare, toate pensiile aflate în plată la data introducerii sistemului unitar de pensii publice, care au fost stabilite pe baza legilor speciale, vor fi recalculate, utilizând formula de calcul reglementată de sistemul public de pensii.
Categoriile de pensii care au fost recalculate sunt:
a.) pensiile militare de stat;
b) pensiile de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor;
c) pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea;
d) pensiile de serviciu ale personalului diplomatic şi consular;
e) pensiile de serviciu ale funcţionarilor publici parlamentari;
f) pensiile de serviciu ale deputaţilor şi senatorilor;
g) pensiile de serviciu ale personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă;
h.) pensiile de serviciu ale personalului Curţii de Conturi.
6. Creşterea numărului de contribuabili la sistemul unitar de pensii publice cu cei care realizează venituri din profesii liberale, manageri, asociaţii familiale
Principiul obligativităţii şi principiul contributivităţii la sistemul unitar de pensii publice va asigura ca toate persoanele care obţin în mod exclusiv venituri profesionale din activităţi liberale, să plătească contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat. Persoanele menţionate mai sus fac parte din categoria liberilor profesionişti, a managerilor, a membrilor asociaţiilor familiale, etc.
De asemenea, se pot asigura în sistemul public de pensii, pe bază de contract de asigurare socială, în condiţiile prezentei legi, avocaţii, personalul clerical si cel asimilat din cadrul cultelor recunoscute prin lege, neintegrate in sistemul public, precum şi orice alte persoane care doresc să se asigure în sistemul public, inclusiv cele care sunt deja asigurate obligatoriu.
7. Descurajarea numărului de pensionări anticipate parţiale:
Noua lege prevede înăsprirea condiţiilor de acordare a acestui tip de pensie, stabilind penalizarea acordată la 0,75% pentru fiecare lună de pensionare anticipată faţă de vârsta standard de pensionare.
Anticiparea nu poate să depăşească 60 de luni (5 ani) faţă de vârsta standard de pensionare, iar penalizarea maximă devine 45% faţă de 30% cât prevedea Legea nr. 19/2000.
În perioada de anticipare, persoana nu poate cumula pensia anticipată parţială cu un venit salarial (cu excepţia consilierilor locali sau judeţeni). La împlinirea vârstei standard de pensionare, penalizarea se elimină, trecerea la pensia pentru limită de vârstă făcându-se din oficiu.
8. Implementarea unor criterii mai stricte în ceea ce priveşte accesul la pensia de invaliditate şi descurajarea pensionărilor de invaliditate abuzive, nejustificate medical:
Documentarul medical completat de medicul curant (specialist pentru boala principal invalidantă) va fi înlocuit cu raportul medical de evaluare completat de medicul expert al asigurărilor sociale. De asemenea, se prevăd reglementări suplimentare, cu termene şi mai ales cu penalizări, la procedura de expertizare medicală, dar şi o intensificare a controalelor ulterioare. În acest mod se asigură creşterea responsabilităţii medicului expert al asigurărilor sociale. În sprijinul acestuia, legea prevede posibilitatea încheierii de convenţii între casele de pensii şi spitale, laboratoare, clinici, etc. pentru reverificarea dosarelor medicale la care există suspiciuni.
